-oo, 0, +oo

Sep 17

părinții care construiesc
nori și căluți roz
în orice anotimp
își țin toate visele
într-un singur coș
mamă, îți mulțumesc
pentru motivele copilărești
cu care mă cauți
să-ți repar telefonul
ca să poți uita mai departe
cât sunt de departe
față de cum credeai
m-ai strigat de atâtea ori
încă nu aveam auzul dezvoltat
așa că m-ai tras de-o aripă
era frig afară
ca-n diminețile de iarnă
când trebuie să cobori de sub plapumă
câteodată încă mai simt
acele luni cu minus
de zâmbit pe norișor
trebuie că vin
de pe-o altă planetă
‎unde florile n-au cunoscut vreodată glastra
ori am ascuns
o jucărie în mânecă
și-o mai țin și acum
în minte

Advertisements

impresii 3d

Jul 17

colecționez impresii 3d
despre dragoste
privirea transmite emoții
scurtcircuit pentru tine
zâmbet pentru ea
lacrimă fără margini
sub ochii lui John Doe
asfalt peste palpitații
mușuroi de furnică ce sapă
zi și noapte

o femeie cu ochii migdalați
dermatograf, nu glumă
sprâncenele drepte
stil intracardiac
mantie lungă
a bâjbâit ceva cu puncte puncte
se rătăcise în parc
împiedicată cu semne
de întrebare
i-am spus că e prima oară
când trec pe acolo
mergînd mai departe
am primit ani

fire

Jun 17

după o vreme
baloanele de săpun

cândva cuvinte
ce aterizau cu seninătate
la sol
ca două gimnaste
de nota zece

se transformă
înapoi
în materie primă

apa mai poate fi creată
doar de izvor
ar trebui să călătorim
departe
pentru mini-decenii
așezate pe foile calendarului
înainte de iubirea noastră
(îin)
sau după ea
(di)

am făcut bătături
de la atâtea teleportări
particule de praf
lucesc pe scaieți
fostele baloane de săpun

Plus infinit

Apr 17

primul rid
avea să treacă neobservat
printre vocile timpului

tinerețea
în plină desfășurare
un puf de păpădie în puterea primăverii,
nu doare

semnele timpului
nu-și mai țin contabilitatea
printre firele albe

deunazi câțiva depanatori
de suprafețe și epiderme
își exprimau talentul
într-o reclamă:
cică ridurile
zâmbetul-de-clovn și codul-de-bare
sunt provocări extreme,
rețeta fericirii
botox și silicoane

culmea
au gume de șters, foarte scumpe
iar fața rămâne
pentru moment
nescrisă, fără semne de mirare

ce luptă!

nu mai am timp sa despic
firul în patruzecisipatru
culorile alb și negru
au reflexe multicolore

linistea dintre noi, distanța
ce începe din capătul de jos,
misterul
dansează încet, ca norii
ce plănuiesc o schimbare udă

privirea spre tine-i lipsită de vorbe
ajung mai departe de maluri
și nu-i nici colac de salvare
în jurul vietii

la sfârșitul distanței apare
locuința ce-mi primește sufletul
obosit de-atâta cautare
linistea reușește acum s-aducă
apus de soare peste umbra mea
risipindu-se în gânduri calde

La vârsta fluturilor-de-mătase

freamătul omenirii stătea cu spatele la mine,
pe frunțile bunicilor
tristețile sculptau riduri de cea mai bună calitate
și-abia apoi
toate ființele care nu au fost vreodată mame
se gândeau la tine.
Pe vremea când mâinile diafane
atingeau cu grijă
focul, gheața și vântul deopotrivă,
chipul strălucea de vise împlinite
și altele perfectibile
balansau
de pe-o treaptă a bucuriei
spre mâine.