transfigurare

Aug 17

valurile învolburate
mi-au înlăturat costumul de baie
pielea, esența
mă-mping spre țărm
atâta timp
am crezut că nu știu să înot
ce fin este nisipul sub tălpile goale!!
scoici întregi
jumătăți, fracțiuni, puncte
se țin cu mâinile de soartă
crezînd c-au găsit răspunsuri

am febră musculară
ceva se schimbă
merg fără oprire
la un moment dat nisipul va fi pur
pașii vor detecta locul perfect
pentru a-deschide ochii
vocea din interior ține volanul
aripi necunoscute zvâcnesc din umeri
mă desprind de toate locurile
în care-am fost prezentă pe jumătate
mă contopesc cu Gândul

e ciudat și plăcut s-auzi
cifre schimbîndu-se în lacăt
într-o perfectă aliniere
11111
22222
33333
click!
teama s-a risipit
în mii de fire de nisip

sursa

Jul 17

pictezi și transpiri
ideile tale
trebuie să încapă câteodată
într-un raport
de patru cu cinci
pictezi și ești plin de culori
pensula, inima, peretele
iar ei vin
și văd doar mâna
cu zoom
pe epidermă

îmi aduc aminte de-un pisic
îi șopteam cuvinte dulci
la urche
neștiind de unde vine sunetul
venea să mă pupe

magie albă

Jun 17

am așteptat ca o flacără
în prima zi
aveam prea mult oxigen
comparativ cu restul vieții
nici nu mai încăpeam
în oglindă
tot ce atingeam
lua foc
devenisem un pericol
foaia de hârtie
mă privea cu spaimă
cu gândul la incendiul din 1666
stai liniștită
i-am zis
totul se întâmplă
în altă parte
ușor-ușor am îmblânzit
toate părticelele de respirație
mi-am făcut unghiile
m-am dat cu parfum
un refren după altul
s-au derulat în minte
rapid
cred că aveam încorporat un magnetofon
focul pășea liniștit
spre punctul zero
era un băț de chibrit
nu mi-a venit să cred
magicianul a încercat din nou
același truc
dar nu mai avea
scăpărici

 

tu ai legatură
cu tot ce e profund în mine,
înca nepronunţat,
în înfpătuire

tu ai legatură
cu stările mele indescifrabile
de dor şi bucurie,

ai o legatură ne-nţeleasă
cu freamătul din mine,
ce uneori m-apropie mai mult
iar alteori mă-ndepărtează
de tine

când s-a născut ea,
particule din univers
migrau fluorescente
spre curiozitate
iar mai jos,
spre centrul vieţii,
lumina se-mbrăca pe dos,
aruncându-şi haina-n grabă
pe corp,
murmurând frânturi de sfaturi
conservate prin sticle, pe maluri:
viaţa se trăieşte din mers,
nu-ţi face planuri!
.